La ce vârstă luăm cele mai bune decizii legate de bani. Oamenii de peste 60 de ani, care suferă de deficiențe cognitive, au probleme din acest punct de vedere

Potrivit unui studiu realizat anul trecut, coordonat de Rafal Chomik, economist australian la Centrul de excelență în cercetarea îmbătrânirii populației, vârsta de 54 de ani este cea la care suntem cei mai pregătiți să luăm decizii bune legate de bani.

Conform aceluiași studiu, riscurile luării unor decizii proaste cresc odată cu vârsta, mai ales în situația în care complexitatea în creștere a opțiunilor financiare cu gradul scăzut de alfabetizare financiară.

Citește și: Primele oferte pentru Revelion 2023. Câți bani trebuie să dea românii care vor să sărbătorească trecerea dintre ani la munte

Cum influențează vârsta deciziile legate de bani

În România, aproape o treime dintre cei chestionați în cadrul Eurobarometrului din iulie 2023 pe teme de bani, economii, investiții, au reușit să răspundă corect la o singură întrebare din cele cinci câte cuprindea chestionarul, scor mult inferior față de media europeană.

Totodată, potrivit studiului, îmbătrânirea aduce cu sine o degradare cognitivă (diferă de la om la om) care își pune amprenta pe capacitatea de evaluare corectă a riscurilor.

Mai bine de jumătate dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani, având cunoștințe financiare precare, iau decizii financiare în gospodăria lor, cimparativ cu o treime la vârsta de 45-54 de ani.

În plus, încrederea în propriile judecăți legate de bani este cea mai mare la vârstele mai înaintate. Se estimează că la vârsta de peste 60 de ani mulți oameni suferă de o formă ușoară de deficiență cognitivă. Aceasta se manifestă prin probleme legate de memorie, limbaj sau gândire/judecată.

Nu atât de serioase încât să nu poată face față unor probleme în aparență simple, dar care, în cazul unor decizii financiare compleze, pot crea probleme.

Persoanele cu alfabetizare financiară scăzută își asumă mai puține riscuri și nu se gândesc la viitorul pe termen lung, ci doar pe termen scurt. De exemplu, la vârsta de 45-54 de ani, doar 18% gândesc le ce i-ar putea aștepta peste 5 ani, comparativ cu 35% în rândul grupului cu alfabetizare financiară ridicată. Deci, persoanele cu o alfabetizare financiară precară sunt mai impulsivi și mai concentrați pe prezent.

Citește și: Trucul de la casele de marcat cu ajutorul căruia coloșii din retail își manipulează clienții

În general, puțini oameni ne-educați din punct de vedere financiar economisesc. La vârsta de 25-34 de ani, aproximativ un sfert economisește în mod regulat, comparativ cu 42% pentru grupul cu alfabetizare financiară mai solidă.

Satisfacția oderită de bani crește odată cu vârsta, atât pentru cei care au cunoștințe financiare cât și pentru restul. Peste 80% din cei cu vârsta de peste 75 de ani sunt încrezători în capcitatea lor de a lua decizii financiare, de a înțelege contractele financiare.

De asemenea, încrederea excesivă în capacitatea de a gestiona banii este mai evidentă odată cu vârsta, chiar dacă sarcinile financiare devin mai dificile.

Lipsa educație financiare, combinată cu creșterea încrederea în sine, responsabilități mai mari și îmbătrânirea cognitivă, creează creșterea probabilității ca deciziile luate să nu fie dintre cele mai bune.

Persoanele în vârstă tind să-și gestioneze cu mult mai multă pridență banii, iar unii continuă să economisească la pensie. Hazel Bateman și Jennifer Alonso-García de la CEPAR au căutat să înțeleagă puzzle-ul întrebând aproximativ 2.000 de persoane mai în vârstă oamenii din Australia și Europa, iar răspunsurie au fost următoarele.

1. Pentru bucuria de a avea la îndemână bani suficienți
2. autonomie – independența financiară
3. Pentru a avea bani în caz că te îmbolnăvești. Iar senectutatea vine deseori la pachet cu diverse afecțiuni.