Ce vor face bancile cu cel mai pretios cadou primit de la BNR

Pana in prezent, pentru toate resursele in valuta atrase (linii de credit de la bancile mama sau depozite de pe piata locala) bancile erau obligate sa constituie un procent de 40% sub forma de rezerve minime in conturile bancii centrale.

Banii eliberati in urma acestei decizii se vor indrepta mai intai spre finantarea corporatiilor, iar la nivelul pietei de retail se vor reflecta prin scaderea dobanzilor la depozitele in valuta si, posibil, prin continuarea aprecierii leului, cred analistii. Avand in vedere ca decizia se aplica incepand cu rezervele constituite la finalul lui mai, efectele vor deveni vizibile din luna iunie.

O masura similara, dar nu de asemenea amploare, a luat banca centrala anul anterior, cand bancile duceau lipsa de lichiditate in lei. Atunci, Banca Nationala (BNR) a decis reducerea rezervelor minime obligatorii in lei cu 2 puncte procentuale, de la 20% la 18%, punand astfel la dispozitia bancilor 2 miliarde de lei (circa 500 mil. de euro).

Mai mult cu aproape 70% bani pe cardurile Revolut, este record!

Valoarea transferurilor de bani realizate din străinătate spre România, pe carduri Revolut, a depăşit în primul trimestru 570 milioane euro, în creştere cu 68% faţă…

Bitcoin încă atrage pasionaţii de îmbogăţiri rapide. Cea mai cunoscută criptomonedă a revenit pe creştere, la aproape 65.000 de dolari

Bitcoin a înregistrat miercuri cea mai bună zi a sa din martie, după inflaţia sub aşteptări din SUA, în aprilie. Pe de altă parte, un…

Cum se calculeaza fondurile eliberate efectiv de BNR catre banci? Rozalia Pal, economistul sef al bancii Unicredit Tiriac, a estimat ca nivelul rezervelor eliberate spre bancile comerciale prin decizia de marti este de maxim 6 miliarde de euro, aceasta fiind valoarea totala a rezervelor minime obligatorii aflate in vistieria BNR pentru pasivele de peste 1 an.

Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank Romania, atrage atentia insa ca suma de care ar putea beneficia bancile prin anularea rezervelor aferente pasivelor cu scadente mai mari de 2 ani este de asteptat sa fie mult sub nivelul de 6 miliarde euro. „Ne putem astepta ca aceasta sa se situeze in jur de 1,5-2 miliarde de euro”, a spus Dumitru.

Acesta a explicat ca, neexistand o evidenta a rezervelor minime repartizate pe scadente, este greu de stiut care este valoarea rezervelor pentru pasive de peste 2 ani in totalul de 6 miliarde.

Cel mai interesant va fi insa felul in care bancile vor exploata aceste resurse suplimentare. Dumitru este de parere ca banii vor urma calea creditarii. Eliberarea de lichiditati este de asteptat scada costul finantarilor pentru banci, asa incat in curand este posibil sa nu mai vedem dobanzi la depozite la cotele din prezent, cand bonificatiile la euro depasesc si 7% pe an.

In plus, masura bancii centrale lasa deschisa calea bancilor de se imprumuta de la grupurile mama pentru acordarea de credite, prin linii de finantare de peste 2 ani, care devin astfel mult mai ieftine prin faptul ca se anuleaza costul rezervelor minime.

Scaderea costului de finantare pentru banci este de asteptat sa se reflecte intr-o diminuare a dobanzilor pretinse la creditele acordate pe piata locala.

Anterior acestei decizii, bancile erau obisnuite sa „externalizeze” credite, adica sa exporte practic cererea de credite catre bancile mama, finantarile oferite fiind trecute in bilantul acestora din urma.

Raiffeisen Bank Romania, una dintre cele mai mari institutii de credit locale, a anuntat ca a externalizat anul trecut credite in valoare de 2,2 miliarde euro, in timp ce UniCredit Tiriac, o banca de calibru asemanator, a anuntat ca a oferit prin intermediul bancii mama imprumuturi care au cumulat 1,1 miliarde euro.

Scaderea dobanzilor la credite ar putea permite ca mai multe credite sa se indrepte spre economie. „Cred ca am putea vedea un impact al masurii BNR asupra creditarii chiar din prima luna dupa ce aceasta devine efectiva, respectiv luna iunie, iar primele credite care vor incepe sa ruleze este de asteptat sa fie cele catre corporatii”, a spus Vlad Muscalu, economist al ING Bank Romania.

In fine, anularea rezervelor pentru pasivele cu scadente mai mari de 2 ani este de asteptat totodata sa sustina aprecierea leului, a mai spus Muscalu. In ultimele zile s-a observat deja o schimbare de trend, a completat acesta, speculatorii renuntand la pozitiile in care mizau pe deprecierea monedei nationale.

Muscalu se asteapta ca BNR sa recurga si la o scadere a rezervelor minime la lei in viitor, masura care ar favoriza creditarea in moneda nationala.