Safta, X-Trade Brokers: Leul e cea mai expusa moneda din regiune. 4,5 lei/euro poate deveni curand ceva firesc

Venita in Romania in octombrie 2008, prin intermediul unei investitii de 3 milioane de euro, compania are in prezent un volum lunar al tranzactiilor de circa 400 milioane de euro.

X- Trade Brokers este o casa de brokeraj infiintata in Polonia, in anul 2002, care s-a extins in alte 6 tari europene: Cehia, Slovenia, Spania, Italia, Germania si Romania.

DailyBusiness.ro : Ce se intampla la final de an? De 3 ani exista presiuni pe leu.
Victor Safta : Vedem euro la 4,5 lei/euro pana la sfarsitul anului. Deprecierea este foarte probabila, pentru ca nu vad ce interes ar fi pentru a cumpara lei. Importatorii au nevoie de lei pentru ca transforma contractele pe care le incaseaza in euro, turistii au nevoie de euro, toata lumea are nevoie de euro. Mai mult, o mare parte din afacerile facute in Romania sunt repatriate si atunci au nevoie sa vanda lei si sa cumpere euro. Nu vad niciun motiv pentru care sa se cumpere lei la final de an. In plus, leul e o moneda extreme de tentanta pentru speculator, in conditiile in care are o piata extrem de putin lichida.

Mai mult cu aproape 70% bani pe cardurile Revolut, este record!

Valoarea transferurilor de bani realizate din străinătate spre România, pe carduri Revolut, a depăşit în primul trimestru 570 milioane euro, în creştere cu 68% faţă…

Bitcoin încă atrage pasionaţii de îmbogăţiri rapide. Cea mai cunoscută criptomonedă a revenit pe creştere, la aproape 65.000 de dolari

Bitcoin a înregistrat miercuri cea mai bună zi a sa din martie, după inflaţia sub aşteptări din SUA, în aprilie. Pe de altă parte, un…

Banca Nationala „se joaca” acum la 4,3 lei/euro, a cheltuit deja o multime de bani pentru a proteja acest nivel, dar 4,5 lei/euro cred ca este inevitabil.

DB : Cu asemenea prognoze vi se poate reprosa ca aveti interes in deprecierea leului.
VS : Noi suntem doar intermediari pentru cei care fac pariuri pe curs, iar cei care speculeaza pe leu sunt oricum foarte putini din clientii nostri.

DB :Se vorbeste de un asa zis curs de echilibru al leului, un curs de rezistenta pentru leu, unde presiunile de depreciere si apreciere se echilibreaza. Cum suntem acum fata de el?
VS :Imi imaginez ca acesta este 4,3 lei/euro, pentru ca la aceasta cotatie cursul s-a pastrat mult timp. Insa este evident ca exista presiune de vanzare pe leu si ca anumite institutii contracareaza aceste presiuni cat pot ele de bine. Dar asta nu va tine la nesfarsit. Sunt deja doua saptamani de cand se incearca din greu sa se tina cursul aproape de acest nivel.

DB : Rezervele Bancii Nationale a Romaniei (BNR) aratau foarte bine acum o luna, la un nivel de 28 miliarde de euro. Nu sunt suficiente pentru a apara cursul actual al leului, la care BNR se pare ca tine, cel de 4,3 lei/euro?
VS : 28 miliarde de euro inseamna pentru o banca londoneza, de exemplu, foarte putin. Sunt banci londoneze care tranzactioneaza 50-70 de miliarde de euro zilnic, deci nu putem spune ca avem un mare sprijin in rezerva internationala. Este un mediu propice pentru deprecierea leului. In plus, exista deja precedent, amintirea acelor momente in care anumite banci au facut foarte multi bani din speculatiile pe leu. In prezent, cu circa 2 miliarde de euro putem vedea lejer leul mergand spre 4,5 lei/euro in conditiile in care piata monetara este foarte putin lichida.
[quote=]Pe piata de capital vedeta este Citi. Pe piata de marfuri toata lumea este interesata de aur[/quote]
DB : Dar au existat si momente, cum ar fi octombrie 2008, cand BNR a intrat pe piata monetara, a secatuit-o de lei, iar cei care speculau impotriva leului au ramas cu pozitii deschise pe care nu au avut cu ce se la onoreze si au fost penalizati.
VS : Sunt parti ale aceluiasi scenariu. Ce se va intampla, ramane de vazut. Banca centrala trebuie sa fie foarte precauta pentru ca leul are un potential mare de exploatat. Leul are volatilitatea cea mai mare din regiune, se afla intr-o zona de risc, care poate fi speculata. Speculatorii au incercat si cu alte monede, dar niciuna nu prezinta potentialul de depreciere pe care il are leul, care are momente cand este total nelichid, deci cu o suma relativ mica introdusa in piata, moneda poate fi depreciata. Piata monetara a Poloniei este de 10 ori mai lichida ca a noastra, de exemplu.

DB : Cine a depreciat leul pe final de 2008, inceput de 2009?
VS : Tot ce va pot spune este ca am vazut un interes mare din partea bancilor londoneze.

DB : Un nivel de 4,5 lei/euro, odata atins, ar fi sustenabil?
VS : 4,5 lei/euro cred ca este deja anticipat de o parte din actorii din piata si nu cred ca ar mai fi pentru multi vreo surpriza. Cred ca 4,5 lei/euro va deveni ceva firesc pe termen mediu, iar daca nu se ajunge la 4,5 lei/euro inseamna ca cineva a cheltuit multi bani, poate mai mult decat ar fi meritat, pentru a nu se atinge acest nivel. Cred insa ca nu va fi o depreciere care va rezista tot anul viitor.

DB : Ce rost a avut atunci ca prima parte a imprumutului de FMI sa mearga catre sprijinirea leului, daca se stia puterea financiara a celor care pot ataca moneda, care surclaseaza cu mult nivelul intregii rezerve a BNR?
VS : In contrapartida, BNR a scazut rezervele minime obligatorii pentru banci. Banii insa nu s-au dus spre economie, cum ar fi trebuit, ci spre bancile mama, iar BNR stia asta si a facut cadou sume care au plecat din economie. Evident ca a fost o greseala.

DB : BNR e considerat atat la noi cat si de cei din afara de departe cea mai respectata autoritate locala. Cum se justifica gafele?
VS : Gafele nu le face de una singura. Exista o influenta politica in banca centrala, pe care nimeni nu o poate nega.

DB : Luati legatura in mod direct acum cu oameni de afaceri. Cum vi se pare ca merg lucrurile la nivelul autoritatilor si in mediul privat?
VS : Daca vrem o economie mai buna, avem nevoie de o administrare mai buna a statului, la orice nivel: fiscal, social, ceea ce deocamdata nu avem. Se pune problema cresterii TVA. Nu te poti gandi insa la relansare economica luand in calcul doar alimentarea bugetului pe seama economiei, pentru ca acesta nu produce nimic.

DB : Multi spun insa ca o viitoare criza va fi cea de la nivelul sectorului public, unde foarte recent ne-am putea confrunta cu intrarea in incapacitate de plata. Atunci, mai multe resurse ar fi binevenite.
VS : Nu. Bugetul este mic si greu de alimentat pentru ca economia functioneaza prost, deci ea trebuie incurajata.

DB : La ce ne putem astepta la anul si de unde ar putea veni sansa unei redresari? Care e pulsul pietei?
VS : Cred ca suntem martorii unei renasteri economice. Fiecare incepe sa isi regandeasca strategia, sa isi optimizeze costurile. Dar cred ca la anul, scaderea economica va persista fara a putea insa estima pana unde va ajunge. Am auzit despre companii care la anul ar putea sa iasa la rampa, rasufland din greu, si sa spuna ca nu mai pot si pleaca acasa pentru ca sunt pe pierdere. E un fenomen la care am putea asista chiar la jumatatea lui ianuarie.
[quote=]Exista influenta politica in banca centrala, nimeni nu poate nega[/quote]
Cat despre redresare, cred ca aceasta ar putea veni din cresterea productiei. Romania are mare potential de a produce, dar nu o face din comoditate. E mai lejer ca intr-o economie de consum sa aduci de afara decat sa produci. Pentru a incepe insa sa se produca, cineva trebuie sa identifice aceasta capacitate, sa o promoveze corect, sa o incurajeze din resurse publice. Asta ar inseamna ca autoritatile sa lucreze, concret, coerent si sa comunice bine.

DB :Ce pondere a afacerii X Trade Brokers o reprezinta intermedierea pe piata valutara?
VS : 90% dinvolumul trazactiilor pe care le intermediem sunt pe piata valutara, unde majoritatea trazactiilor sunt pe euro dolar.

DB : Cat din portofoliul pentru care intermediati reprezinta pariuri euro-dolar?
VS : Peste 50%. Urmeaza lira-dolar si dolar – yen japonez. Pe pietele de capital avem indicii bursieri, dintre care Dow Jones este cel mai cautat. Pe piata de capital vedeta este Citi. Pe piata de marfuri toata lumea este interesata de aur.

DB : Aveti atat clienti retail cat si corporate?
VS : Da, circa 80% sunt client retail. Avem cateva sute de clienti retail. Media contului lor este de 3.000-4.000 de euro, maturitati intraday. Mi-ar placea sa fie mai multe persoane juridice, mai multi importatori si de aceea incercam sa mergem spre ei si sa ii convingem ca le putem fi de folos prin instrumente de protectie in fata fluctuatiilor de curs. Avem un client care a avut anul trecut 4 milioane de euro pierderi din curs, iar acum a apelat la hedging si ii merge foarte bine. Importatori care fac hedging au pozitii ceva mai lungi.

DB : Care este profilul pariorului roman pe valute?
VS : Spre deosebire de alte tari, romanii isi gestioneaza foarte bine riscul si nu prefera instrumente foarte volatile – de aceea investesc mult in euro-dolar. Cred ca in 5 ani de zile de acum incolo vom avea vedete ale tranzactionarii printer romani. Sunt buni, pasionati si nu se pierd. Mirajul e de regula atat de mare incat multi se lasa cuprinsi de el si isi asuma riscuri mari uitand de reguli de baza. In Romania nu se prea intampla asa.

DB : Organizati si cursuri de pregatire pentru dealeri si traderi.
VS : Si la nivel profesionist romanii sunt foarte buni. Invata repede. Un roman dupa un seminar isi deschide un cont mic si incepe sa joace pe curs. In Polonia unui dealer ii trebuie cel mult 3-4 seminarii ca sa incerce sa vada cum functioneaza mecanismul.

DB : Ce volume tranzactionati si ce venituri estimati pentru 2009?
VS : Ca valoarea nominala, avem circa 400 milioane de euro trazactii pe luna. In a doua luna a anului urmator o sa avem breakeven. Veniturile estimate pentru final de an ar fi cam 700.000 de euro. Trecerea pe profit va fi cred in 2011-2012, laund in calcul ca biroul de aici a presupus investitii totale de 3 milioane de euro.