Țara din Europa care a trecut la săptămâna de lucru de 6 zile. Cum este justificată măsura controversată

De la 1 iulie, Grecia a introdus săptămâna de lucru de șase zile, devenind astfel prima țară din Uniunea Europeană care implementează o astfel de măsură. Decizia a fost motivată de necesitatea de a combate deficitul de forță de muncă, o problemă presantă pentru economia elenă. Grecia, destinație populară pentru peste un milion de turiști români anual, speră că această schimbare va aduce beneficii semnificative pentru anumite sectoare economice, notează Newsweek.

Conform noii reglementări săptămâna de lucru va fi extinsă, angajații greci vor putea lucra până la 48 de ore, limita maximă permisă de legislația UE. Aceasta reformă se aplică atât sectorului public, cât și celui privat, însă funcționarii publici sunt exceptați de la această modificare, fapt ce a stârnit critici dure din partea sindicatelor. Acestea acuză guvernul că perpetuează condiții de exploatare deja existente în Grecia și subliniază că vor fi relaxate și alte reglementări din legislația muncii.

După cum explică sindicatele care avertizează în ceea ce privește modificarea pe care o va suferi săptămâna de lucru, angajatorii vor trebui să își informeze angajații cu privire la sarcinile lor doar cu 24 de ore înainte ca aceștia să înceapă lucrul, ceea ce poate crea incertitudine și stres suplimentar pentru angajați.

Te-ar putea interesa și: Cât câștigă un angajat de la McDonald’s în 2024. Se dau bonuri de masă și anumite sporuri

Cum va fi plătită săptămâna de lucru de 6 zile?

Munca suplimentară care vine odată cu săptămâna de lucru de 6 zile, va fi compensată financiar prin stimulente. Astfel, a șasea zi de lucru, dacă este o sâmbătă, va fi plătită cu 40% mai mult, iar dacă cade într-o duminică sau într-o sărbătoare legală, va fi plătită cu 115% mai mult.

Această măsură este menită să avantajeze companiile care funcționează non-stop, cum ar fi cele din industrie, care au procese continue și nu își permit întreruperi. De asemenea, se dorește stimularea muncii prelungite în sectoare precum bănci, utilități și agricultură, domenii cruciale pentru economia națională.

Potrivit Ministerului grec al Muncii, scopul acestei reforme este de a se asigura că întreprinderile industriale care operează în schimburi și necesită personal specializat nu trebuie să își întrerupă activitatea. Totuși, sindicatele critică excluderea funcționarilor publici și afirmă că măsura va adânci problemele existente în piața muncii, în loc să le soluționeze.

Această decizie a fost întâmpinată cu nemulțumire de către sindicate, care susțin că măsura va agrava condițiile de muncă și va duce la o exploatare și mai intensă a angajaților. Ei argumentează că schimbările din legislația muncii ar trebui să vizeze îmbunătățirea condițiilor de muncă, nu prelungirea lor.

Citește și: Mitul Diasporei bogate se prăbuşeşte! Un taximetrist câştigă 1.300 de euro pe lună în Italia. Salariul lunar nu diferă așa de mult față de cel oferit în România