- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri interne

Modificările pe care le poate aduce legea salarizării. Guvernul și sindicatele negociază ierarhizarea salariilor și limitarea sporurilor la doar 20%

24 Feb, 08:15 • Adrian Popovici
Una dintre principalele schimbări propuse în legea salarizării este o ierarhizare a salariilor în funcție de complexitatea și importanța muncii. De asemenea, o grilă unică de salarizare este prevăzută să devină norma, înlocuind sistemul anterior fragmentat. În plus, reglementările vizează limitarea sporurilor la maximum 20%, generând speculații cu privire la posibile scăderi ale salariilor în urma acestei noi reguli.
Modificările pe care le poate aduce legea salarizării. Guvernul și sindicatele negociază ierarhizarea salariilor și limitarea sporurilor la doar 20%

Într-un peisaj politic și economic tot mai tensionat, sindicatele, patronatele și Ministerul Muncii poartă discuții aprinse pentru a stabili forma finală pe care o va avea legea salarizării, un act așteptat încă de anul trecut. Propunerile aduc modificări semnificative în ceea ce privește modul în care românii vor fi remunerați, inclusiv o nouă ierarhizare a salariilor, o grilă unică de salarizare și o revizuire a sistemului de acordare a sporurilor, după cum arată Antena 3 CNN.

Una dintre principalele schimbări propuse în legea salarizării este o ierarhizare a salariilor în funcție de complexitatea și importanța muncii. De asemenea, o grilă unică de salarizare este prevăzută să devină norma, înlocuind sistemul anterior fragmentat. În plus, reglementările vizează limitarea sporurilor la maximum 20%, generând speculații cu privire la posibile scăderi ale salariilor în urma acestei noi reguli.

Un alt aspect cheie este introducerea a două componente salariale distincte: o parte fixă și una variabilă, aceasta din urmă urmând să fie ajustată în funcție de performanța angajaților. În timp ce partea fixă ar rămâne constantă, cea variabilă ar putea fluctua lunar, în funcție de nivelul de muncă depus.

În plus, legea salarizării va include o prevedere conform căreia niciun salariu nu poate depăși cel al președintelui. Aceste modificări nu sunt doar ajustări interne, ci și prevederi în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Te-ar putea interesa și: Legea salarizării, blocată! Angajații de la stat nu vor avea salarii mărite nici în 2024. Crește riscul de declanșare a grevelor

Salarii 2023 în România. Angajații din București au înregistrat cele mai mari venituri anul trecut. Care au fost cele mai bănoase meserii

Legea salarizării ar putea fi urmată de introducerea salariului minim european

Un alt aspect important discutat în societatea românească, pe lângă legea salarizării, este cel al salariului minim european. Conform unui specialist din cadrul Ministerului Muncii, se lucrează intens la variantele de salarii care să fie implementate, cu o probabilitate ridicată ca acestea să se situeze în jur de 50% din salariul mediu pe țară.

Directiva europeană impune ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să fie cel puțin 50% din salariul mediu și trebuie transpusă în legislația națională până la data limită de 15 noiembrie a acestui an.

În România, progrese semnificative s-au făcut pentru alinierea salariilor minime la aceste standarde europene. Cu o creștere constantă a salariului minim brut pe țară, de la 3300 de lei în 2023 la 3700 de lei în iulie 2024, se observă o apropiere semnificativă de salariul mediu pe țară.

Cu peste un milion de angajați plătiți cu salariul minim pe economie, schimbările propuse în legea salarizării au un impact profund asupra populației și a economiei în ansamblu. Deși există speranțe că aceste modificări vor aduce o mai mare echitate și transparență în sistemul de salarizare, rămâne de văzut cum se vor reflecta aceste schimbări în realitatea economică și socială a României.

Negocierile între guvernanți și sindicate în ceea ce privește legea salarizării, precum și dezbaterile care au loc la nivel european în ceea ce privește munca marchează un moment crucial pentru angajații din România, iar adaptarea la standardele europene reprezintă ar putea fi un pas important către o piață a muncii mai competitivă și mai echitabilă în România.

Citește și: Marius Budăi anunță când ar urma să fie implementat salariul minim european în România. „Să nu câștige nimeni sub 500 de euro net”