Programul de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR. Se văd deja intențiile. Guvernul vrea creșterea TVA-ului și impozitarea pensiilor mari

Guvernul Bolojan a întocmit un draft al programului de guvernare cu care s-a prezentat în cadrul Parlamentului pentru votul de învestitură. În varianta aceasta, măsurile fiscale preconizate pentru reducerea deficitului bugetar sunt reprezentate de creșterea TVA-ului la produsele care au cote scăzute, creșterea accizelor, impozitarea pensiilor mari și scumpirea rovignietei auto.

„România nu mai poate funcționa cu costuri de creditare atât de mari, cu un deficit bugetar de peste 9 % și cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ține cont de venituri. Vom începe prin a reduce deficitul prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă. Corecția bugetară se va face în mod onest, potrivit principiului simplu: «Toată lumea plătește»”, se arată în preambulul draftului de program de guvernare, obținut de Digi24.

Te-ar mai putea interesa și: UPDATE A fost semnat acordul de guvernare: „De aici încolo, lucrurile care sunt scrise acolo vor trebui discutate și puse în practică”

Programul de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR. Se văd deja intențiile. Guvernul vrea creșterea TVA-ului redus impozitarea pensiilor mari

Documentul programatic al viitorului guvern propune o serie de măsuri menite să crească veniturile la bugetul de stat, prin majorări de taxe și impozite. Printre cele mai importante modificări fiscale se numără:

• Majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru anumite produse, inclusiv pentru lemnele de foc.
• Eliminarea cotelor reduse de TVA, cu excepția alimentelor și medicamentelor esențiale, astfel că restul produselor vizate vor avea TVA de 19%.
• Creșterea accizelor cu aproximativ 10%, ceea ce va duce la scumpirea produselor accizabile (carburanți, alcool, tutun etc.).
• Impunerea contribuției de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc pragul de 4.000 de lei lunar.
• Majorarea impozitului pe dividende și pe profit de la nivelurile actuale la 16%, egalând astfel cota unică aplicată altor venituri.
• Majorarea impozitului pe proprietate pentru persoanele fizice, conform jalonului din PNRR, în funcție de valoarea reală de piață a bunurilor imobiliare.
• Introducerea unei taxe ecologice, ca parte a angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
• Creșterea valorii taxei de rovinietă, ceea ce va afecta în special transportatorii și șoferii care circulă frecvent pe drumurile naționale.

În paralel cu aceste majorări fiscale, guvernul anunță plafonarea pensiilor și salariilor, măsură menită să tempereze cheltuielile bugetare într-un context fiscal restrictiv.

În domeniul pensiilor, accentul este pus pe creșterea sustenabilității sistemului, cu măsuri precum:

• Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, pentru a reduce presiunea pe bugetul de stat și a corela vârsta de pensionare cu alte categorii profesionale.
• Adoptarea unui nou cadru legislativ privind salarizarea, pentru a elimina inechitățile și interpretările neunitare ce generează litigii.
• Plafonarea veniturilor din pensiile necontributive, cu scopul de a elimina abuzurile și de a încuraja principiul contributivității.
• Reclasificarea personalului instituțional, pentru recalcularea vârstei de pensionare în mod echitabil.
• Unificarea jurisprudenței și introducerea unor criterii de performanță în sistemul de justiție, pentru a îmbunătăți actul de justiție și a reduce ineficiențele.

Viitorul guvern își propune să reformeze profund administrația publică, atât la nivel central, cât și local, vizând eficientizarea și reducerea costurilor:

La nivel central, se intenționează:

• Reducerea cu cel puțin 20% a personalului, prin fuziuni, comasări, desființări de instituții și eliminarea posturilor redundante.
• Eliminarea sporurilor nejustificate, considerate aberante.
• Aplicarea unei grile unice de salarizare, care să asigure echitate și predictibilitate.
• Evaluarea periodică a performanței fiecărui minister și agenție, cu criterii clare și obiective.

La nivel local, se vor implementa:

• Scheme de personal maximale, pentru a limita expansiunea aparatului administrativ.
• Alocări bugetare condiționate de performanță, în funcție de rezultate și eficiență administrativă.

„Autorizațiile de construire, colectarea impozitelor, raportarea corectă a populației – toate vor deveni criterii de alocare fonduri de la bugetul central. Conform principiului – Resurse umane și logistice dimensionate eficient și utilizate la comun, un exemplu este Poliția locală va fi regândită și dimensionată în raportul cu populația și într-o colaborare pentru partajare resurse cu Poliția Română”, potrivit documentului.

Te-ar mai putea interesa și: Încă un stat european, membru NATO, refuză să aloce 5% pentru apărare: „Este dreptul legitim al fiecărui guvern să decidă. Noi alegem să nu o facem”