România ar putea să piardă un milion de persoane din forța de muncă activă în următorii 10 ani: „Mulți tineri nu muncesc pentru că au din ce trăi”

Deficitul de forță de muncă din România ar putea ajunge la peste 220.000 de persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, în condițiile în care avem cinci milioane de persoane apte de muncă care nu figurează ca salariați.

Potrivit unui studiu realizat de Camera de comerț româno-americană, care analizează imapctul economic al deficitului de forță de muncă din țara noastră, arată că numai 25% din populația țării lucrează, în timp ce în țări vecine ponderea este de 50%. Profesorul Mircea Coșea de la Academia de Studii Economice din București crede că există o explicație pentru această situație.

„Există o explicaţie care ar trebui sau ar fi trebuit de mult timp să fie sub ochii guvernanților și să se ia măsuri. Sunt oameni, sunt mulți, sunt tineri care nu muncesc în România pentru că au din ce trăi. Sunt două elemente care trebuie luate în calcul.

Mocănița, una dintre atracțiile Bucovinei în minivacanța de Paște. Cât plătesc curioșii pentru o cursă?

Mocănița este una dintre atracțiile Bucovinei, iar în apropiere de vacanța de Paște are din ce în ce mai mulți călători.

Doi suceveni au dat lovitura cu o afacere unică în România! Ruben și Iosif produc ceasuri din lemn, cu un…

Sucevenii Ruben Perju și Iosif Harasemiuc au decis, în urmă cu un deceniu, să înceapă un business inedit în România. Cei doi și-au propus să…

Primul este așa-numitul sindrom italian şi anume, în România există o anumită tradiție ca tinerii să rămână cu părinții la un loc, în aceeași casă, chiar dacă se căsătoresc, mai mult de cât ar trebui. Ajung până la vârsta de 35-40 de ani.

Așa s-a întâmplat și în Italia, cu vreo 20, până la 30 de ani. De aceea se numeşte sindromul italian. Și asta înseamnă că, având din ce trăi, din pensiile părinţilor sau din ceea ce părinții îi ajută, nu muncesc. Asta este o chestiune de educaţie, până la urmă.

A doua problemă este de chestiune să zicem, politică. Şi anume, din raţionamente politice, în România, categoria celor care primesc bani ca să nu muncească, dar ca să voteze este mai mare ca în alte țări.

Sunt aceste aşa-numite salarii sociale, fel de fel de ajutoare, fel de fel de bonusuri care se dau populației care poate să stea pe margine, să nu muncească, dar care sunt supuse unor tratamente foarte atente din partea primarilor sau a altor forţe locale ca să meargă la vot, să voteze pe cei care până la urmă, îi ţin în viaţă dându-le bani. E un lucru grav, pentru că asta înseamnă că România pierde pe de-o parte forţă de muncă activă.

Pe de altă parte, că se politizează excesiv piața muncii și e un lucru complicat. Problema în sine este mult mai gravă, și anume, România are o problemă care va fi extrem de gravă pentru națiunea română în viitor, și anume un deficit demografic mare”, a explicat profesorul Mircea Coșea.

Citește și: În România se trăiește din ce în ce mai greu. Inflația continuă să crească!

Problema este și una de natură demografică, susține profesorul. Aceasta va aduce la intrarea României într-un deficit complicat de forță de muncă.

„4-5 milioane de români trăiesc în străinătate și au copii care se nasc în străinătate, mai mulți decât se nasc în România, ceea ce înseamnă că noi vom intra într-un deficit complicat de forță de muncă. Statul român nu a luat și nu ia măsuri importante pe această temă, și anume ar trebui să aibă o politică demografică foarte activă, care să încurajeze noile și tinerile familii, nașterile, creșterea copiilor. Acum toată lumea știm că aici suntem în urmă cu mult, nu-i ajutăm pe tineri, nu avem destule crește, grădinițe, școli, nu avem niciun fel de stimulente ca populația tânără să aibă copii și să rămână în România.

Ne va costa foarte mult, această problemă ne va costa foarte mult pe viitor, ne va costa naţia română, iar acum pe piața forței de muncă se întâmplă un fenomen care și el va avea consecințe negative, și anume importăm forță de muncă pentru că nu putem să ne mai descurcăm cu propria forță de muncă, care din motivele pe care le spuneam mai înainte nu muncește și atunci importăm”, spune Coșea.

România își pierde forța de muncă activă

În opinia profesorului, este o diferență mare între ceea ce se întâmplă cu importul de forță de muncă în România și în alte țări.

„Am să vă dau un exemplu din istoria economică. Marea Britanie a importat foarte multă forță de muncă într-o perioadă, să zicem, după Al Doilea Război Mondial, pentru că britanicii nu mai acceptau să lucreze în anumite domenii pentru că erau condiții grele și lefuri mici şi atunci au importat. Britanicii n-au plecat din Marea Britanie, au rămas acolo, dar și-au ridicat calificarea, au intrat în alte meserii. Marea Britanie a importat în permanență, începând de la portari până la medici și psihiatri. În România lucrurile sunt diferite.

În Marea Britanie forța de muncă a fost completată, repet, completată cu forță de muncă străină. În România forța de muncă este înlocuită și subliniez, înlocuită, pentru că românii pleacă, iar în locul lor vin alții. Acum nu trebuie să fim condamnați de niciun fel de idee subversivă, dar cei care vin au altă cultură. Alte obiceiuri, alte idealuri. E foarte greu și istoria a dovedit asta, efoarte greu să încadrezi în cultura, obiceiurile, structura socială și politica unei ţări forță de muncă venită din alte părţi cu total total diferite activități, culturi, obiceiuri.

Deci va fi și pentru noi greu în viitor cu această încadrare, cu această posibilitate pe care o avem de a aduce în țară și aducem din ce în ce mai mulți mulțitori din zone care au altă religie, altă cultură. Poate să fie bine. Nu zic nu, dar istoria ne arată că e foarte complicat. Ceea ce s-a întâmplat în multe țări, ceea ce se întâmplă și acum, de altfel, arată că e greu, e foarte greu să înlocuiești forța de muncă, nu să completezi”, a mai spus profesorul Mircea Coșea într-o intervenție la Radio România Actualități, potrivit editiadedimineata.ro.

Citește și: Muncitorii asiatici se îndrăgostesc de România şi se stabilesc în ţara noastră: „E mai mult decât o ţară minunată, e o ţară paşnică. În ţara mea vezi multe războaie”

Profesorul coșea trage un semnal de alarmă cu privire la înlocuirea forței de muncă. El explică faptul că, în cazul nostru, să înșocuiești forța de muncă în România este un lucru tragic.

„Total diferit față de țările de jur și nu numai, dar ne referim la cei din jur, România nu are o strategie de dezvoltare, nu are obiective. Noi nu știm unde vrea să ne ducă decidenții politici, unde vor să ne ducă decidenții politici, în ce zonă a dezvoltării. Suntem o țară agrară, suntem o țară industrială, suntem o țară care trăim din împrumuturi? Nu știm, ne cârpim. Și atunci în lipsa unei strategii nu sunt nici priorități.

Ori una dintre cele mai importante priorități ale națiunii române e demografia. Nu se face, nu se plătește, nu se iau măsuri. Este până la urmă o chestiune care din punctul meu de vedere arată politizarea extremă a situației economice și sociale în România. Pentru că dacă nu aduce bani, dacă nu aduce voturi, politica nu e interesantă de lucruri care țin de marile obiective ale unei națiuni pe termen lung”, spune Mircea Coșea.

„Acum, din PNRR au fost scoase, au fost puține, pur și simplu fără nicio explicație, proiectele pentru creșe și grădinițe. Păi asta e baza dezvoltării demografice a unei țări. Trebuie plecat de jos: legi sociale care să miște tinerele mame care au carieră.

E foarte greu pentru o doamnă care ajunge să fie cineva să se întoarcă acasă și să se ducă să crească copiii, să ocupe de gospodărie. Dacă nu îi dai un stimulent, dacă nu faci în așa fel încât nașterile să fie bine finanțate, creșterea copiilor să fie bine organizată, cu profesori bine pregătiți cu îngrijitori, cu creșe, cu cămine, n-are cum să crească populația.

Ungaria, să luăm Ungaria ca exemplu, că tot nu ne place să ne comparăm cu ea. Lucrurile au fost total diferite. Tinerele familii au avut niște facilități extraordinare, cu apartamente, chiar cu mașini. Li s-au dat ajutoare pe celor care muc munceau într-o zonă și trăiau în altă zonă.

Și lucrurile sunt diferite și dvs. la început ați spus un lucru extraordinar, nu l-am atins în ce am spus eu, diferența de natalitate între regiunile României. Suntem o țară slab dezvoltată și din acest punct de vedere, și anume mari diferențe între regiunile țării, concentrații mari de activități economice care stimulează munca în câteva zone din țară, în câteva mari orașe, iar în restul țării aproape nimic”, a conchis specialistul în economie.