Specialiștii în economie fac previziuni sumbre după ce România a încheiat anul 2023 cu deficit bugetar de 5,68% din PIB: „Cheltuim și cosumăm mai mult decât producem”

România a încheiat anul 2023 cu deficit bugetar de 5,68% din PIB, mai mic decât în 2022, dar cu mult peste acel 3% acceptat de Comisia Europeană. Economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu, este considerat unul dintre specialiștii cu cele mai multe previziuni realiste.

Specialistul atrage asupra unui paradox: chiar dacă în general cheltuie mai mult decât își permite, România are chelutieli subdimensionate în Educație și Sănătate, domenii esențiale de care depinde viitorul economiei țării.

„Avem o problemă cu nivelul redus al veniturilor fiscale, undeva la 27,5% din PIB, sub media țărilor din regiune de 35%, sau media Uniunii Europene de circa 41%. În același timp, este o problemă rigiditatea cheltuielilor bugetare, respectiv salarii și asistență socială, care înghit undeva la 80% din veniturile fiscale și din contribuții sociale, un procent cu 10-15 puncte procentuale peste țările din regiune.

Energia verde, singura modalitate prin care românii pot avea facturi mai mici. Sebastian Burduja: „Ne permitem să exportăm și pentru…

Sebastian Burduja anunță soluția ca românii să primească facturi mai mici la curent. Folosind energia verde, prețurile vor scădea considerabil.

Daniel Balaci, directorul Transelectrica, anunță marile proiecte privind sistemul energetic. „Investim, reparăm, avem foarte multe proiecte în desfășurare”

Directorul Transelectrica prezintă strategiile pentru dezvoltarea sectorului energetic. În ceea ce privește rețeaua de transport, Daniel Balaci spune că se fac investiții și reparații.

Totodată, avem cheltuieli subdimensionate raportate la PIB cu educația și sănătatea, alocări ca procent din PIB la coada clasamentului UE, unde ne aflăm și dacă ne uităm la numărul de profesori sau doctori raportat la populație”, declară Ciprian Dascălu, potrivit adevarul.ro.

Citește și: Crește cota TVA în România! Marcel Boloş a dezvăluit planul Guvernului

România nu investește în Educație și Sănătate

Specialistul sugerează că vor trebui alocate resurse publice suplimentare pentru educație și sănătate pentru a susține avansul potențialului de creștere economică. Totodată, problema este că deficitul va crește cel mai probabil, în urmptoarea perioadă, în loc să scadă la 3%.

„Dacă ne uităm la proiecțiile de deficit bugetar pentru acest an și luăm în calcul impactul fiscal pentru 2025 ca urmare a implementarii noii legi a pensiilor, punctul de plecare pentru consolidarea fiscala în 2025 ar fi probabil între 7,0 și 7,5% din PIB. O ajustare fiscală de 3 puncte procentuale într-un an pare un șoc greu de digerat pentru economie. Nu vedem posibilă o ajustare fiscală până la limita de 3% din PIB într-o perioadă mai scurta de 3-4 ani”, spune Dascălu.

Economistul a vorbit și despre soluțiile pe care le are România pentru a reduce acest deficit.

„Îmbunătățirea colectării taxelor și lărgirea bazei de impozitare prin eliminarea excepțiilor și portițelor fiscale sunt măsurile fiscale cu cel mai mic cost în termeni de creștere economică. Consolidarea fiscală este necesară pentru asigurarea stabilității macroeconomice și sporirii rezilienței la șocurile externe de care am avut parte frecvent în ultima perioada și care rămân că riscuri mocnite”, explică Dascălu.

În aceeași situație ca România se află și alte țări europene.

„Bineînțeles că supravegherea agențiilor de rating și a investitorilor ne îndeamnă la acțiuni curajoase pe plan fiscal în anii următori pentru că un cadru neschimbat nu are cum să aducă o consolidare fiscală”, specifică economistul-șef al BCR.

Ciprian Dascălu sugerează că rețeta este una simplă, dar e nevoie de voință politică și de rigurozitate.

„Vedem îmbunătățirea situației fiscale printr-un mix de îmbunătățire a colectării, reducere a economiei gri și eliminare a excepțiilor, pe baza unor analize detaliate. Deficitele gemene sugerează că cheltuim și consumăm mai mult decât producem. Deficitul bugetar structural este ridicat, în jur de 5% din PIB”, detaliază specialistul.

Citește și: Salariile bugetarilor în ianuarie, duble față de estimările Guvernului. Cheltuielile au fost cu 21% mai mari, în loc de doar 11%

O altăproblemă este cea a deficitului de cont curent, care, spune Dascălu, va rămâne ridicat indiferent de măsurile fiscale. Acest lucru rezultă și dintr-o problemă de competitivitate.

„Deficitul de cont curent, deși s-a mai îngustat, rămâne ridicat comparativ cu regiunea. Rămâne structural ridicat chiar și în ipoteza unei consolidări fiscale, ceea ce sugerează o problemă de competitivitate, ce poate fi adresată pe termen lung prin creșterea productivității muncii, respectiv îmbunătățirea calității factorului de producție muncă prin investiții în educație.

Educația este o problema majoră a României, vizibilă printr-o multitudine de indicatori: abandon școlar ridicat, diferențe majore în termeni de acces la educație între urban și rural, pondere redusă a absolvenților de învățământ superior, rezultate slabe la testele PISA”, subliniază economistul.

Ciprian Dascălu a vorbir și despre primul indice PMI al țării noastre, care îi aparține, și a explicat ce înseamnă acesta.

 „România s-a alăturat începând cu 1 martie 2024 clubului select de peste 40 de țări pentru care este publicat indicele PMI. Indicele este dezvoltat la nivel global de S&P Global. Pentru România, indicele monitorizează industria prelucrătoare și este susținut de BCR și facilitat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. Indicele BCR România PMI® oferă informații relevante în timp real care pot fi folosite de economiști, instituții oficiale și companii în procesul decizional, în cel şi de prognoză și de bugetare”.

Indicele PMI pentru industria prelucrătoare este monitorizate de investitorii internaționali, oferind o bază solidă de comparație între țări datorită metodologiei unitare. Indicele oferă informații privind evoluția prețurilor, rendințele pieței forței de muncă și așteptările managerilor privind perspectivele industriei.

„Indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare a scăzut în luna februarie, după trei luni consecutive de creștere, în principal din cauza unei evoluții negative a comenzilor noi, care au scăzut la al doilea cel mai jos nivel înregistrat până acum. Evoluția comenzilor noi poate fi explicată de o deteriorare a cererii externe, având în vedere evoluția comenzilor noi de export, care au înregistrat cea mai mare scădere de la o lună la alta raportându-ne la seria istorică”, completează economistul.