Taxe și impozite: motivele pentru care românii încep să plătească din ce în ce mai mult. „Suntem singura țară membră UE care se află în procedura de deficit excesiv”

Modificarea cotei unice din ultima săptămână nu a fost singurul semnal din partea Guvernului în ceea ce privește majorarea taxelor. Modificarea cotei TVA-ului la 19% în diferite sectoare și multiplele taxe naționale și locale au fost anunțate relativ concomitent, informează ziare.com. Claudiu Năsui, economist, a explicat care sunt constrângerile legate de procedura de deficit excesiv în care se află România, dar și ce motivează politicile monetare ale Guvernului.

De ce cresc atât de mult taxele și impozitele

Marcel Ciolacu a anunțat pe data de 5 iulie că taxele vor crește. Premierul a afirmat că este important să nu depășim media europeană raportată la puterea de cumpărare, în caz contrar, fiind încurajată vânzarea la negru.

„Este important să nu depășim media europeană raportată la puterea de cumpărare a țării noastre. Sunt doi indicatori care trebuie respectați, pentru că, dacă depășești foarte mult, în momentul acela încurajezi la negru astfel de vânzări. Deci trebuie întotdeauna să găsim echilibrul. Și o să vină domnul ministru cu o analiză”, anunța Marcel Ciolacu, pe data de 5 iulie.

Citește și: Noi taxe de drum pentru Bulgaria! MAE actualizează lista vehiculelor care sunt obligate să plătească

Prețurile pe litoral cresc, dar românii au făcut cu 27% mai multe rezervări anul acesta. Cât costă un sejur la…

Cât costă să-ți faci concediul pe litoralul românesc în 2024. Din ce în ce mai mulți români își fac din timp planurile pentru vacanță, pentru…

Categoria de români care va primi pachete cu alimente de Paște în 2024. Ce conțin acestea

Ajutoare pentru persoanele vulnerabile. Acestea vor primi pachete cu alimente înainte de Paște.

Claudiu Năsui a explicat, din acest punct de vedere, că odată ce a fost depășită marja de 3% la deficit, România a intrat în procedura de deficit excesiv. Economistul a explicat că statul român este singurul la nivel european care se află în procedură de deficit excesiv. El a menționat că România a stabilit un calendar împreună cu Comisia Europeană, cu scopul de a reduce deficitul bugetar sub 3%.

„România a stabilit un calendar împreună cu Comisia Europeană ca să scadă deficitul bugetar sub 3% și am avut acest calendar agreat, chiar cu destulă indulgență considerând că, odată cu pandemia deficitele tuturor statelor au crescut”, explică el.

Anul trecut, România a avut un deficit bugetar de 6.2%. Ținta a fost redusă ulterior la 5.84, la prima rectificare bugetară, și apoi la 5.75% din PIB la a doua rectificare, care a avut loc în toamna anului 2022.

Ținta deficitului bugetar pentru 2023 este de 4.4%. Vom afla după primul trimestru din 2024 dacă obiectivul coborârii deficitului a fost îndeplinit sau nu. Economistul a afirmat că UE va condiționa România pentru a rezolva problema deficitului.

„Pe scurt, Uniunea Europeană ne va spune că ne dă bani, când ne vom rezolva problema de deficit. Ce cred eu, din punct de vedere politic că se va întâmpla, e că Guvernul va încălca deficitul și că va negocia cu Comisia Europeană să nu ne dea sancțiuni. Guvernul vrea să crească taxele ca să rezolve problema deficitului.

Dar adevărul e că această problemă se poate rezolva în două feluri: crescând taxele și reducând cheltuielile”, precizează Năsui.

În ceea ce privește „Ordonanța de Urgență privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare”, economistul declară că în alte țări nu se plafonează adaosul, ci prețul total. Plafonarea de adaos nu se poate face în context european.

„E o unicitate, deoarece alte țări nu plafonează adaosul, ci prețul total – și asta cu consecințe dezastroase pentru economie. Plafonarea de adaos nu se poate face în context european. Un exemplu grăitor este ce s-a întâmplat cu industria lemnului.

A fost plafonat și apoi nu se găsea deloc, decât la negru, cu un preț mult mai mare decât cel plafonat și mult mai mare decât era pe piață înainte de plafonare. Renta mai degrabă să-l exporți sau să-l vinzi la negru”, declară economistul.

Când vine vorba despre plafonarea adaosului comercial, există riscul ca alimentele respective, asupra cărora se aplică măsura, să nu se mai găsească la raft. Acest lucru se întâmplă deja în Ungaria, potrivit economistului. În momentul de față, Ungaria se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește inflația.

Cu toate acestea, diferența între cele două măsuri constă în tipul de plafonare. Statul român nu a plafonat prețurile de la raft, ci a făcut-o prin intermediul adaosului comercial.

„Cum faci ca intermediarul ăla să nu cumpere de la cineva din afară acele produse, să pună ce adaos vrea și să ocolească total producătorii români, vânzând în continuare produsele plafonate în România. Global, dacă pur și simplu procesul de plasare a alimentului de bază se dovedește a fi prea costisitor, riscăm și să nu mai găsim produsele la raft. Genul acesta de plafonare arată un analfabetism economic.

Fiindcă ei au impresia că prețul este mai mare din cauza adaosului. Prețurile se stabilesc prin cerere și ofertă. Un magazin va vinde astfel încât să își maximizeze profitul. Nu va vinde roșia cu un milion de euro, că n-o cumpără nimeni. O vor vinde cu acel preț cu care se vând toate roșiile, ca să nu rămână cu roșiile pe stoc și să se strice. Chiar dacă rămâne în pierdere.

Dacă magazinul a cumpărat roșii cu 100 de lei și nu le vinde, pierde 100 de lei, dacă le vinde sub preț și recuperează 90, a minimizat pierderea”, explică economistul.

Cu privire la impozitarea progresivă, Claudiu Năsui este de părere că metoda este pusă greșit în practică.

„Cel mai bun lucru pentru România ca să ia părțile bune din impozitarea progresivă și din cota unică ar fi o tranșă de bani care nu se impozitează. Până la un salariu minim, statul te lasă în pace, primești banii pe care i-ai muncit.

După salariul minim, încep să vină taxele și impozitele. Atunci nu te mai finanțezi din cei mai săraci oameni din societate, le dai o imensă gură de oxigen. Asta ar funcționa fără introducerea impozitării progresivă și fără modificarea cotei unice. Argumentul pentru cota progresivă este că povara fiscală pe cei mici e prea mare.

Atunci trebuie reduse cu adevărat taxele pentru veniturile mici. Numai că un astfel de sistem este foarte birocratic”, afirmă economistul.

Te-ar putea interesa și următorul subiect: Românii vor suporta noi taxe pe drumurile naționale. Rovinieta va fi plătită în funcție de categoria vehiculului