Sesizarea ÎCCJ privind pensiile magistraților admisă de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat luni sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea pensiilor magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament. Decizia în acest caz a fost amânată anterior de două ori, pe 24 septembrie și 8 octombrie.

La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au hotărât să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la legea care reglementează pensiile de serviciu ale magistraților.

„Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un nu răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, preciza ÎCCJ într-un comunicat citat de Agerpres.

Legea încalcă „nu mai puţin” de 37 de decizii obligatorii ale CCR şi principiile fundamentale ale statului de drept

Citește și: Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au hotărât, joi, să trimită spre analiză Curții Constituționale proiectul de lege referitor la plata pensiilor private

„Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care Guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, arăta Instanţa supremă.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, în plenul reunit al Parlamentului, cu ocazia angajării răspunderii Guvernului pe proiectele de lege din al doilea pachet de reformă, că vârsta de pensionare a magistraților din România este, în medie, de 48–49 de ani, iar pensia medie depășește 24.000 de lei.

Potrivit acestuia, unele pensii ajung la 35.000–40.000 de lei, în special în cazul celor care au ocupat funcții de conducere.

Reforma propusă de Guvern prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, majorarea vechimii necesare la 35 de ani și plafonarea pensiei la 70% din venitul net, menținând totuși un nivel considerabil al acesteia.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei”, spunea premierul.

Citește și: Curtea Constituțională a amânat decizia privind pensiilor magistraților UPDATE