Votul Consiliului de Securitate al ONU pentru blocarea sancțiunilor împotriva Iranului a picat

Rezoluția, propusă de Coreea de Sud, care deține în prezent președinția Consiliului format din 15 membri, nu a obținut sprijinul celor nouă voturi necesare pentru a împiedica reintrarea în vigoare a sancțiunilor la finalul lunii, conform prevederilor acordului nuclear din 2015 dintre Iran și marile puteri.

Doar patru state: China, Rusia, Pakistan și Algeria au susținut inițiativa, unele dintre ele criticând liderii europeni pentru ceea ce au numit o acțiune nejustificată și ilegală împotriva Iranului scriu editorii de la AP.

Franța, Germania și Regatul Unit au activat luna trecută „mecanismul de snapback”, care reimpune automat toate sancțiunile ONU în vigoare înainte de acordul nuclear. Aceste măsuri includ embargoul asupra armelor convenționale, restricții privind dezvoltarea de rachete balistice, înghețarea activelor, interdicții de călătorie și un embargo asupra tehnologiilor nucleare.

Republica Islamică este deja slăbită de un război de 12 zile cu Israelul și de o criză economică ce durează de decenii.

Citește și: Comisia Europeană a propus vineri adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând în special hidrocarburile, au anunțat oficialii UE

Activarea mecanismului de snapback va amplifica tensiunile dintre Iran și Occident

Nu este clar cum va reacționa Teheranul, deși în trecut oficialii iranieni au amenințat cu retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară, pe urmele Coreei de Nord, care a părăsit tratatul în 2003 și ulterior și-a construit arsenalul atomic.

Ministerul iranian de Externe a transmis vineri că țara își va apăra interesele și drepturile inclusiv prin diplomație, dar își rezervă dreptul de a răspunde „în mod adecvat” oricărei acțiuni ilegale.

Înaintea votului, ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a acuzat europenii că folosesc Consiliul „ca pe un instrument al jocului lor de rea-credință, pentru a presa un stat care își apără interesele suverane”. Reprezentantul Chinei a susținut aceeași poziție, afirmând că decizia pune capăt „definitiv” la opt ani de eforturi diplomatice „dintr-un singur gest”.

Ambasadorul iranian Amir-Saeid Iravani le-a mulțumit celor patru state care au sprijinit Iranul, respingând „instrumentul brutal al presiunii și intimidării”. „Au ales să fie de partea corectă a istoriei”, a spus acesta.

Mecanismul de snapback este conceput să fie imun la veto, cu excepția cazului în care Consiliul în ansamblu decide oprirea lui. Totuși, Marea Britanie a indicat vineri că votul eșuat nu închide calea pentru noi inițiative de a suspenda sancțiunile.

„Marea Britanie rămâne angajată pentru o soluție diplomatică”, a spus ambasadoarea Barbara Woodward. „Suntem pregătiți pentru noi discuții în săptămâna următoare și după aceea, pentru a încerca să depășim diferențele.”

Deși în ultimele săptămâni au avut loc negocieri intense între Iran și statele europene, lipsa unui rezultat a alimentat așteptările privind reimpunerea sancțiunilor. Întrebat joi, la Channel 12 din Israel, dacă mecanismul de snapback este un fapt împlinit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a răspuns: „Da, cred că da, pentru că ultimele semnale primite din partea Iranului nu sunt serioase.”

Liderii Germaniei și ai Uniunii Europene avertizaseră miercuri, într-o convorbire telefonică, că Iranul nu a luat încă măsurile necesare pentru a opri reactivarea sancțiunilor. „Fereastra pentru găsirea unei soluții diplomatice la dosarul nuclear iranian se închide foarte repede”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

„Iranul trebuie să facă pași credibili, demonstrând cooperare deplină cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică și permițând inspecții la toate siturile nucleare, fără întârziere.”

Într-o declarație transmisă câteva ore mai târziu, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a reiterat că reimpunerea sancțiunilor ONU „nu are nicio justificare legală sau logică”. El a amintit că Iranul și agenția nucleară a ONU au ajuns recent la un acord, mediat de Egipt, pentru a permite AIEA acces deplin la toate siturile nucleare și pentru ca Teheranul să raporteze stocurile de material nuclear.

Detaliile acordului nu au fost publicate imediat. Directorul AIEA, Rafael Grossi, a declarat însă la Viena că documentul stabilește procedurile de notificare a inspecțiilor și modul de implementare. „Acordul include toate instalațiile nucleare din Iran și obligă la raportarea materialelor nucleare, deschizând calea pentru inspecții complete”, a spus Grossi, fără a preciza când vor începe acestea.

Contextul este complicat și de un război de 12 zile lansat de Israel împotriva Iranului în iunie, în care forțele israeliene și americane au bombardat instalații nucleare iraniene, ridicând semne de întrebare privind stocul de uraniu îmbogățit al Teheranului, aproape de nivel militar.

Citește și: Arabia Saudită semnează un pact de apărare comună cu Pakistanul