Romania nu va fi remorcata de Europa pe drumul spre iesirea din recesiune

„In cel mai bun caz, sprijinul financiar masiv acordat de guvernele din vest pietelor proprii le vor asigura acestora o crestere economica destul de redusa si un consum redus, ceea ce nu va ajuta foarte mult Romania”, a atras atentia Liviu Voinea, seful Grupului de Economie Aplicata.

Desi inainte de criza se promova ideea de piata unica europeana, in plina criza s-a demonstrat ca de fapt interesul national primeaza, iar statele dezvoltate au luat masuri directionate strict spre pietele proprii.

In schimb, in Romania si in alte state aflate in curs de dezvoltare nu au existat resurse suficiente pentru a face fata crizei, iar sprijinul pe care autoritatile l-au acordat economiei a fost de multe ori nefericit: „Sa ne uitam de exemplu la Prima Casa, un program care a fost ratat din start”, a declarat Voinea.

Mai mult cu aproape 70% bani pe cardurile Revolut, este record!

Valoarea transferurilor de bani realizate din străinătate spre România, pe carduri Revolut, a depăşit în primul trimestru 570 milioane euro, în creştere cu 68% faţă…

Bitcoin încă atrage pasionaţii de îmbogăţiri rapide. Cea mai cunoscută criptomonedă a revenit pe creştere, la aproape 65.000 de dolari

Bitcoin a înregistrat miercuri cea mai bună zi a sa din martie, după inflaţia sub aşteptări din SUA, în aprilie. Pe de altă parte, un…

Fabian Zuleeg, analist in cadrul European Policy Center, atrage insa atentia ca si felul in care s-a raspuns la nivelul marilor statele europene la criza a fost ineficient, neluand in calcul faptul ca solutiile trebuie sa vizeze o crestere pe termen lung si nici caracteristicile pietei comune europene.

„Raspunsul la criza a constat in special in sprijinirea vechilor industrii, ceea ce denota ca aceia care au acordat sprijinul nu au avut o viziune pe termen lung. Criza nu a fost doar la nivel financiar, ci este una structurala, ceea ce inseamna ca raspunsul la criza trebuie sa ia forma unei reforme structurale. Intregul mod de a face business ar trebui regandit in urma crizei”, a declarat Zuleeg.

„S-a acordat un surplus de lichiditate atunci cand a fost nevoie, au fost scazute dobanzile, au fost acordate stimuluri fiscale si s-a incercat curatarea activelor toxice, dar lipsesc inca politicile care sa aiba in vedere o dezvoltare pe termen lung”, a mai comentat Zuleeg.

In al doilea rand, in criza nu s-a tinut cont de interdependenta care exista intre piete, de faptul ca pietele europene sunt strict legate atat la nivel financiar cat si comercial, si orice dificultate aparuta in cadrul unei piete se transfera automat celorlalte.

De ce s-a ales atunci un set de masuri limitat la nivel national si nu a primat interesul comun?

In opinia lui Joan Hoey, senior analist in cadrul The Economist Intelligence Unit, interesul politic este cel care a determinat statele europene sa reactioneze astfel, mai ales tinand cont ca in acest an au fost organizate alegeri pentru Parlamentul European, iar alte state, cum ar fi Germania, au avut alegeri prezidentiale.

Urmarea acestor masuri ineficiente nu poate fi insa decat o prelungire a crizei. „Tehnic, multe state europene sunt deja in afara recesiunii, dar din cauza modului in care a fost abordata criza, vom vedea o agravare a acesteia in viitor”, a declarat Zuleeg.

Acesta atrage atentia ca pericolul adancirii in recesiune este cu atat mai mare cu cat criza actuala se suprapune unei crize demografice, alteia care tine de schimbarea climatului, si vine pe un fond de lipsa a resurselor.