„Apocalipsa plantelor” din UE produce pagube de miliarde de euro. Recoltele, distruse de boli și dăunători din țările străine

Cantități colosale de plante se usucă pe întreg continentul european. Pornind la livezile de măslini și ajungând până la culturile de legume rădăcinoase, dăunătorii introduși accidental în Europa prin sistemul deschis de importuri al UE sunt cauza unor pagube de miliarde de euro, relatează The Guardian, citat de Digi24.

Europa se usucă! Plantele, afectate de boli și dăunători

Din momentul în care oamenii de știință au descoperit Xylella fastidiosa în anul 2013, în Apulia, Italia, bacteria a ucis mai mult de jumătate din cei 60 de milioane de măslini care creșteau într-o regiune ce producea cândva aproape jumătate din uleiul de măsline al Italiei. Mulți dintre acești măslini aveau peste 100 de ani.

Multe ferme au încetat producția, iar morile unde se macină măslinele au intrat în faliment. Pe de altă parte, turiștii au început să nu mai viziteze zona. Neexistând niciun leac până în acest moment, bacteria a provocat pagube de aproximativ 1 miliard de dolari.

Cele mai mari aeroporturi din lume pentru anul acesta: Unde să călătorești în 2024

A fost actualizat topul aeroporturilor din întreaga lume. Iată cele mai bune locuri în care să călătorești fără neplăceri.

Cel mai mare aeroport din lume se va construi în Dubai. S-a dat undă verde pentru proiectul gigant de 35…

Dubai va găzdui cel mai mare aeroport din lume. Se dă startul proiectului de 35 de miliarde de dolari.

„Cea mai mare parte din teritoriu a fost distrusă complet”, a declarat Donato Boscia, un virusolog de plante și cercetător-șef specializat în bacteria Xylella la Institutul pentru Protecția Sustenabilă a Plantelor din Bari.

După 10 ani, în continuare fără o soluție la aceeastă problemă, pericolul devine tot mai mare pentru plantele din Europa, din cauza bacteriei Xylella și a altor boli și dăunători. În luna februarie a acestui an, cercetătorii din Apulia au descoperit o nouă subspecie a bacteriei Xylella care a distrus complet podgoriile din SUA și care nu mai fusese detectată până acum în Italia.

Pentru mulți fermieri, oameni de știință și oficiali, boala este doar o parte dintr-o problemă mult mai răspândită, mai precis dificultățile de care UE se lovește în încercarea de a opri introducerea acestor boli devastatoare pentru plante, în ciuda eforturilor de reglementare făcute în ultimul deceniu.

Ai mai putea citi: Fondurile pentru instalarea tinerilor fermieri, epuizate. Programul ar putea fi reluat abia în 2028, cred experții

Datele analizate de The Guardian demonstrează că zeci de epidemii nou-introduse în natură sunt detectate în UE anual, în vreme ce fermierii și oamenii de știință se străduiesc să limiteze efectele patogenilor care au apărut în anii precedenți. În timp ce clima continuă să se încălzească, cercetătorii transmit un semnal de alarmă că situația va deveni din ce în ce mai gravă.

Aproximativ 70 de focare noi de epidemii au fost depistate de la an la an în perioada 2015-2020, în pofida reglementărilor adoptate în 2016 pentru stoparea lor. Chiar dacă mai multe state membre au luat măsuri pentru a preveni izbucnirea epidemiilor care afectează plantele, oamenii de știință, epidemiologii de plante și agronomii spun că acest lucru nu este suficient. Există un sistem deschis de importuri în UE, deci tot ceea ce nu este cunoscut ca fiind dăunător poate intra.

În anumite țări, cum ar fi Noua Zeelandă și Chile, s-a optat pentru un sistem închis: totul este considerat dăunător până când nu se demonstrează contrariul. Datele arată că bacteria Xylella a venit din America Latină și, cel mai probabil, a venit odată cu plantele ornamentale de cafea, trecând prin Olanda. În jur de 30 de miliarde de plante cu rădăcini și fără, butași, bulbi și țesuturi au venit din terțe țări între 2005 și 2014, mai ales prin porturile olandeze.

Potrivit lui Alberto Santini, un patolog forestier de la Consiliul Național de Cercetare din Italia, acest sistem deschis a lăsat să pătrundă în UE un număr colosal de dăunători și boli de plante din alte țări.

„Dacă îți cunoști inamicul, poți să încerci să îl oprești să intre în țara ta”, a spus Santini, care adaugă că mulți patogeni sunt inofensivi în alte părți pentru că ecosistemele au evoluat odată cu ei.

Chiar dacă Xylella nu afectează direct arborii de cafea din Costa Rica, bacteria s-a răspândit rapid când a dat de măslinii din sudul Italiei nepregătiți pentru un astfel de dăunător. Trioza erytreae, o insectă care se hrănește din seva pomilor, este un pericol pentru citricele din Portugalia; o bacterie care infectează morcovii și țelina a stârnit îngrijorare pe întreg continentul; Hymenoscyphus fraxineus ucide frasinii din Polonia.

Cercetătorii sunt îngrijorați că acești dăunători se vor răspândi și mai rapid din pricina crizei climatice. Acesta face ca Europa să devină tot mai caldă și mai primitoare pentru dăunătorii plantelor veniți din afara continentului. Anumite plante, cum este și cazul viței de vie, sunt supuse unor verificări mai amănunțite, pe când altele, în special plantele ornamentale, sunt tratate cu mai multă indulgență, ceea ce crește riscul ca ele să introducă noi dăunători din afara Europei.

Inspectorii din Olanda declară că prevenirea răspândirii bolilor nu ar trebui să fie doar responsabilitatea importatorilor și că se așteaptă ca și țările exportatoare din Africa, Asia și America Latină să facă verificări mai riguroase. Costul economic ar putea fi unul destul de mare pentru UE dacă ar schimba sistemul importurilor, dar, pe de altă parte, la fel de mare este și prețul pagubelor provocate de bolile și dăunătorii străini.

Vezi și: Ministerul Agriculturii, acuzat că a ascuns o măsură de finanțare de potențialii beneficiari. „Avem nevoie de corectitudine și transparență”