Argumentele pentru respingerea Legii pensiilor speciale. Curtea Constituțională a publicat motivarea

Documentul care cuprinde toate explicațiile în legătură cu Legea pensiilor speciale a fost trimis la Monitorul Oficial, iar Curtea Constituțională a publicat motivarea, a informat capital.ro.

Așadar, cei de la CCR au explicat că, având în vedere cele expuse, se pune problema dacă efectul combinat al acestor prevederi afectează principiul independenței justiției (componenta instituțională) din perspectiva faptului că reglementarea unor asemenea condiții ex abrupto creează premisele unor pensionări accelerate/demisii generate de lipsa unei perspective rezonabile de a dobândi pensia de serviciu la final de carieră/scăderea atractivității profesiilor din sistemul justiției.

Citește și: Pensii speciale 2023. Parlamentul va fi convocat în sesiune de urgență pentru modificarea unui act normativ, în urma deciziei CCR

Ionuț Păun, HR Director Grup City Grill, dezvăluie salariul uriaș oferit de Dragoș Petrescu unui ospătar: „2.000 de euro, cu…

Grupul City Grill, care operează restaurante și cafenele sub brandurile Caru' cu Bere, Hanu' lui Manuc, Pescăruș, Hanu' Berarilor, Bungiorno.Italian, City Grill și hotelul La…

Ce pensie câștigă un român după 40 de ani de muncă față de un german cu aceeași vechime

Pensia medie în Germania este de peste trei ori mai mare decât cea din România. Cu toate astea, mulți vârstnici nemți cu pensii de 1.500-1.700…

Argumentele pentru respingerea Legii pensiilor speciale. Curtea Constituțională a publicat motivarea

„Cu alte cuvinte, trebuie să se evalueze limita libertății de legiferare a Parlamentului atunci când în discuție este componenta instituțională a independenței justiției. Ca principiu, orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor”, mai spun cei de la CCR.

Ca prim argument, Curtea Constituțională a spus „norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcție de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituționale a independenței justiției, dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu”, au explicat magistrații în document.

De asemenea, se aduce vorba și despre vârsta de pensionare. Curtea remarcă că legea analizată introduce această condiție – ceea ce ține de marja de apreciere a legiuitorului -, drept care stabilește și o perioadă de implementare a creșterii vârstei de pensionare printr-o dispoziție tranzitorie cuprinsă într-un tabel anexă.

„Omisiunea de a reglementa norme tranzitorii menite să asigure coerenţa cadrului normativ reprezintă o încălcare a exigenţelor constituţionale referitoare la principiul securităţii juridice, care impune legiuitorului limite în activitatea de modificare a normelor juridice, limite care să asigure stabilitatea regulilor instituite”, se arată în motivație.

Prin urmare, modul defectuos de realizare a eșalonării creșterii vârstei standard de pensionare este de natură să încalce art.1 alin.(5) din Constituție în componenta sa de securitate juridică corelat cu componenta instituțională a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu. Se încalcă, astfel, art.1 alin.(3) și (5) cu referire la art.124 alin.(3) din Constituție”, mai explică judecătorii.

„Prin urmare, întrucât recalcularea pensiilor aflate în plată după o formulă care diminuează baza de calcul avută în vedere la data dobândirii dreptului de pensie are drept consecință diminuarea drepturilor aflate în plată, rezultă că art.III din legea criticată încalcă principiul securității juridice în componenta sa privitoare la neretroactivitatea legii [art.1 alin.(3) și (5) coroborat cu art.15 alin.(2) din Constituție] (…)”, au mai spus cei de la CCR.

Alte articole: BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7 la sută pe an