Ce poți face cu mâncarea rămasă de la Paște? Sfaturi practice pentru a nu pierde alimentele

Ca de fiecare dată, românii sunt campioni la gătit în perioada sărbătorilor, indiferent că este vorba despre Paște sau Crăciun. Există câteva sfaturi practice pentru a nu arunca mâncarea după sărbători și pentru a evita risipa.

Ce poți face cu mâncarea rămasă de la Paște

La nivelul consumatorilor, un ultim studiu scoate în evidență faptul că 24% din cantitatea de deşeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/ produse de panificaţie, 11% lapte şi produse lactate, 1% produse din carne şi 1% alte alimente, așadar, un bilanț cu adevărat îngrijorător.

Atunci când vine vorba despre România, românii aruncă aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană în fiecare an, cea mai mare pondere fiind de mâncare gătită, fructe şi legume, a declarat într-o conferinţă de specialitate, Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Marcel Ciolacu, mesaj după întâlnirea cu miniștrii la Palatul Victoria. „Vom menţine ritmul alert al investiţiilor”

Marcel Ciolacu transmite un mesaj miniștrilor chemați la Guvern. Executivul va menține ritmul alert al investițiilor pentru a finaliza cât mai repede proiectele pentru cetățeni.

Important pentru toți șoferii cu permis categoria B! Klaus Iohannis a promulgat noua lege! 

Decizie pentru toți șoferii cu permis categoria B! Klaus Iohannis a promulgat legea.

„Deşi există un grad de incertitudine în ceea ce priveşte datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial. Proiectul de cercetare finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite.

Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor. Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne. Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării. În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puţin două feluri: costuri economice şi costuri de mediu. Donarea de alimente ar trebui încurajată şi va rămâne permanent un factor esenţial de reducere a risipei alimentare”, a afirmat Drăgan, potrivit Agerpres.

Te mai poate interesa și: ANM anunță cum va fi vremea de Paște și în Săptămâna Patimilor

• Ţi s-a uscat pâinea? Trece-o printr-un jet de apă, apoi pune-o în cuptor câteva minute şi va redeveni crocantă şi bună.
• Morcovii s-au veştejit? Ţine-i în apă timp de o oră şi îşi vor recăpăta vigoarea.
• Ai cumpărat prea multă salată? Pune-o la supă. Sau o poţi aşeza într-o tigaie cu câteva cepe pentru garnitura unei tarte cu legume.
• Cu legumele uitate în frigider se poate prepara lasagna.
• Pune merele zbârcite în apă clocotită şi îşi vor reveni.
• Transferă întotdeauna smântâna proaspătă într-un borcan de sticlă. Aşa se păstrează mai mult timp.
• Cu resturi de cartofi, jambon şi ceapă prepară o omletă spaniolă de zile mari.
• Zdrobeşte pâinea uscată şi păstrează firmiturile pentru peşte sau pui pane.
• Curăţă de coajă fructele un pic bătute şi foloseşte-le la o prăjitură, un compot sau în iaurturile cu fructe.
• Nu arunca lămâile începute sau uscate. Foloseşte-le la îndepărtarea mizeriei şi a pietrei depuse pe obiectele sanitare redându-le, astfel, strălucirea.

Ai mai putea citi și: Un nou ajutor de la stat! Cum pot primi românii 15.000 de lei GRATIS de la Guvern