Bulgaria ia faţa României. Consiliul European a adoptat modelul monedelor euro bulgăreşti

Bulgaria ar urma să treacă la moneda euro începând cu 1 ianuarie 2025, după ce a ratat termenul inițial de 1 ianuarie 2024.

La rândul ei, România a renunțat până să și mai avanseze un termen, după ce ratat țintele programate în 2014, 2015, 2019 și 2024.

Termenele ratate de România pentru avansarea spre zona euro

Acum, oficialii spun pur și simplu că România va adopta moneda UE când ”e pregătită”, după cum a afirmat în mai multe rânduri Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.

În 2012, guvernatorul BNR spunea că 2015 nu mai era un termen-limită posibil.

În 2014, premierul Victor Ponta spunea că dorește adoptarea euro în 2019.

Isărescu preciza la acea vreme că, din funcția sa de guvernator BNR, își dorește adoptarea euro, doar că procesul politic trebuie susținut, în complexitatea sa, de decidenții politici. Este nevoie ca România să îndeplinească criteriile de convergență nominală „nu accidental, nu forțat și nu temporar”, declara el.

În 2015, se vehicula anul 2019 pentru adoptarea euro – asta ar fi presupus intrarea în mecanismul ratelor de schimb în 2016, ceea ce nu s-a întâmplat.

„Dacă nu trecem în clar ce avem de făcut în fiecare trimestru, nu avem o foaie de parcurs, stabilirea unui 2019 sau oricare altă dată ar fi va fi lipsită de credibilitate şi ne va crea mai multe probleme”, a declarat atunci Isărescu.

România a îndeplinit aproape toate criteriile de convergență nominală și reală în 2017, punctează profesorul de economie Dan Chirleșan, însă ulterior guvernanții au scăpat de sub control aspectele măsurate de la Frankfurt.

În 2018, Isărescu a spus că momentul aderării este o chestiune de „când”, nu de „dacă”. Tot atunci, el anticipa că 2024 ar fi un moment rezonabil în care România să intre în sistemul cursurilor de schimb, o anticameră a zonei euro în care economia țării este monitorizată cu atenție timp de doi ani.

În 2018, s-a încercat un prim pas pentru adoptarea monedei unice, o ședință a Comisiei Naționale stabilite prin ordonanță de urgență de guvernul Vioricăi Dăncilă – un comitet echivalent exista încă din 2010 în BNR, care „nu a fost vizitat mai de nimeni”, spunea Isărescu.

În același an, un raport al Comisiei Europene arăta că România era cea mai puțin pregătită țară dintre cele care nu au adoptat încă moneda unică.

Apoi, a urmat pandemia Covid-19 și efectele sale economice devastatoare asupra întregii Europe, inclusiv României. În programul de convergență asumat de România în 2020, autoritățile au spus că se vor concentra pe recuperarea macroeconomică a țării, înainte să se înhame la convergența euro.

În 2021, un document intern al Ministerului Finanțelor arăta că România trebuie să se redreseze macroeconomic înainte să se gândească din nou la euro. În acel moment, economistul Dan Chirleșan preciza că România nu era pregătită nici să intre în anticamera aderării euro.

Interes este din partea românilor: 77% și-ar dori să adere la zona euro, potrivit unui eurobarometru din 2022, însă din ce în ce mai mulți români consideră că țara nu este pregătită să facă acest lucru.

Tot în 2022, în raportul de convergență, Comisia Europeană a evaluat că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei unice.

Până în ianuarie 2024, România nu s-a alăturat mecanismului cursului de schimb.

Citeşte şi: Avertisment de la BNR. Inflația este în creștere în primele luni din 2024 și va începe să scadă abia în decembrie