Spor de stres la locul de muncă. Angajații care se simt abuzați sau umiliți de șef pot cere compensații pentru prejudiciile suferite

„Mobbing-ul” sau „straining-ul”, așa cum a fost etichetat acest fenomen, a fost recent subiectul unei decizii importante din partea Curții de Casație, potrivit avvocatomati.it. Astfel, instanța a identificat o nouă formă de responsabilitate a angajatorilor, care acum sunt considerați răspunzători în cazul în care angajații suferă de probleme de sănătate cauzate de un mediu de lucru excesiv de stresant.

Citește și: Se schimbă legea pentru angajații străini în România! Anunț de ultimă oră din partea Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă 

Mobbingul este descris ca fiind hărțuirea psihologică sau bullying-ul sistematic îndreptat împotriva unui angajat de către colegi sau superiori. Straningul este supralicitarea sau stresul excesiv la locul de muncă.

Alertă la raft în mai multe hypermarketuri! Clienții sunt sfătuiți să stea departe de conservele care pot provoca infertilitate 

Alertă în toate hypermarketurile din Germania. Clienții sunt sfătuiți să nu cumpere conservele care provoacă infertilitate.

Bulgaria este lovită de lipsa forței de muncă. Mai multe hoteluri de pe litoralul ar putea rămâne închise din cauza…

Bulgaria nu are forță de muncă pentru sezonul estival. Multe hoteluri vor rămâne închise pe perioada verii.

Angajații stresați pot cere despăgubiri

Curtea de Casație, printr-o sentință dată în data de 19 ianuarie 2024, nr. 2084, a consolidat principiul potrivit căruia responsabilitatea angajatorului de a proteja sănătatea angajatului se extinde dincolo de prevenirea mobbingului și/sau strainingului.

Aceasta inckude prevenirea tuturor situațiilor de anxietate sau stres la locul de muncă care afectează integritatea fizică și psihologică a angajatului.

Curtea de Casație a examinat un caz în care un lucrător l-a dat în judecată pe angajatorul său, o instituție publică, reclamând că stresul intens la locul de muncă i-a provocat suferințe psohofizice grave.

Citește și: Angajații unei companii au primit din greșeală salarii duble. Ei credeau că banii sunt o „compensaţie pentru inflaţie”

Chiar dacă instanța a recunoscut prejudiciul și a condamnat angajatorul la compensații, Curtea de Apel a respins cererea lucrătorului, motivând că nu a fost dovedită o intenție de persecuție din partea angajatorului și că plângerile lucrătorului puteau fi atribuite unei conflictualități normale în cadrul muncii.

Însă, Curtea de Casație a oferit o perspectivă complet diferită. A subliniat că angajatorul este responsabil pentru sănătatea lucrătorului în conformitate cu articolul 2087 din Codul Civil, indiferent de prezența comportamentelor umilitoare sau abuzive față de angajat.

Responsabilitatea implică gestionarea eficientă a organizării muncii și evitarea deciziilor care ar putea dăuna integrității fizice și psihice a lucrătorului, cum ar fi crearea unui mediu de lucru care generează stres, scrie rotalianul.com.