Adrian Câciu, noi previziuni sumbre pentru 2024. „Recesiunea e la colțul României”

România, față în față cu o recesiune? Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu (PSD), a explicat că discuțiile contradictorii din coaliția de guvernare între PNL și PSD pe tema comasării alegerilor nu afectează Guvernul, completând că ar fi mai bine ca în coaliție să se acorde mai mult timp altor subiecte, precum repornirea zonelor economice care au încetinit, o recesiune fiind astfel destul de aproape.

România riscă să intre în recesiune?

Oficialul a fost întrebat și dacă tensiunile pe tema comasării alegerilor influențează negativ activitatea Guvernului, ministrul a răspuns: „Nu, nu afectează (…) Guvernul merge inainte si ne vedem de ce avem de făcut”.

Câciu a apreciat că PSD și PNL ar trebui să se întâlnească mai des „pe alte probleme care îi privesc pe cetățeni”.

„E un an greu, pericolele pentru Romania nu au disparut, pericolul recesiunii este la coltul Romaniei. Au aparut datele de ultim trimestru 2023, nu ati vazut ca este o usoara contractie? Pe noi trebuie sa ne preocupe cum facem sa repornim economia acolo unde ea a incetinit, ca este evident ca a incetinit. Cred ca astea ii intereseaza pe cetateni. Astea sunt subiectele pe care cred ca trebuie sa ne zbatem”, a conchis ministrul.

Vezi azi și: Meteo 19-25 februarie. Meteorologii anunță cum va fi vremea în România

Ce este recesiunea

Recesiunea este o perioadă în ciclul economic caracterizată printr-o scădere generală a activității economice. Aceasta se reflectă într-o reducere a producției de bunuri și servicii, o creștere a șomajului și o scădere a veniturilor. În mod tipic, recesiunile sunt declanșate de o varietate de factori, cum ar fi o reducere a cheltuielilor consumatorilor, o scădere a investițiilor, o descreștere a exporturilor sau o criză în sectorul imobiliar.

În timpul unei recesiuni, încrederea consumatorilor și a investitorilor scade, ceea ce poate duce la o spirală descendentă a activității economice. Companiile pot înceta să facă investiții sau să își reducă producția, ceea ce poate duce la creșterea șomajului și la o reducere suplimentară a cererii agregate.

Politici fiscale și monetare pot fi utilizate de guverne și anumite bănci centrale pentru a încerca să contracareze efectele negative ale recesiunii. De exemplu, guvernele pot adopta politici de stimulare fiscală, cum ar fi reduceri de taxe sau majorări de cheltuieli în infrastructură, în timp ce băncile centrale pot reduce ratele dobânzilor și pot implementa politici de relaxare cantitativă pentru a încuraja împrumuturile și a stimula activitatea economică.

Recuperarea dintr-o recesiune poate dura diferite perioade de timp, în funcție de severitatea și de cauzele acesteia, precum și de eficacitatea măsurilor luate pentru a stimula economia.

Ai putea citi: Anunțul momentului pentru pensionari. Simona Bucura Oprescu: „Vor fi români care vor avea, poate, o creştere de 1%, vor fi români care vor avea, poate, o creştere de 80%”