Munca în străinătate îi face pe români mai creativi. Vin cu idei de peste hotare și le aplica în România „Am lucrat în Danemarca și Germania mi-a plăcut mult conceptul”

10 Jun, 10:59 • Constantin Cristina

Românii se întorc cu idei de la munca din străinătate și le aplică acasă. Trăind cu speranța că vor strânge cât mai repede bani și se vor întoarce acasă, între timp mai învață lucruri noi, pe care ulterior să le practice și acasă.

Munca în străinătate îi face pe români mai creativi. Vin cu idei de peste hotare și le aplica în România „Am lucrat în Danemarca și Germania mi-a plăcut mult conceptul”

Mulți dintre români sunt de părere că munca în străinătate este mai bine plătită, decât cea în România, așa că se duc să lucreze peste hotare, sperând că acea zi în care au strâns suficienți bani va veni cât mai repede pentru a se întoarce la familie, a notat ziare.com.

Vezi și: Folia de aluminiu care ţine loc de aer condiţionat. Ce trebuie să faci pentru a economisi peste 50% din factura la energie electrică

Munca în străinătate îi face pe români mai creativi. Vin cu idei de peste hotare și le aplica în România

Cei mai mulți care se întorc din străinătate vin impresionați de diverse lucruri și tind să folosească ideile de acolo, acasă la ei.

Așa a procedat un român care a fost plecat în străinătate o perioadă mai lungă de timp și a întâlnit pentru prima dată conceptul de gard viu în Germania și în Danemarca și i-a plăcut foarte mult.

Venit de peste hotare acasă, s-a hotărât să încerce și el acasă, așa cum a văzut în țările străine și a postat pe rețelele sociale.

„Pentru că am lucrat in Danemarca și Germania mi-a plăcut mult conceptul de gard viu. Când am revenit acasă am plantat pe folie de mulcire agrotextil în spatele unui gard din plasă bordurată niște fire de „Ginere și mireasă” sau „Mâna maicii Domnului”. Rezultatul după doi ani și relativ puțină întreținere îl vedeți în poze. Anul acesta am tuns de două ori până acum și am plivit jos o dată.P.S. poarta este un cadru metalic simplu pe care am pus lambriu de lemn dat cu lac de exterior.”, a scris bărbatul pe grupul Mutat la țară- viața fără ceas.

Bineînțeles că postarea de pe Facebook a bărbatului a prins la internauți și i-a făcut curioși cu privire la noul concept din străinătate, de gard viu.

„Arată excelent!”

„Super frumos și bine organizat, amenajat.”

„Când, aici la 3000 km de casă am plantat pe terenul meu, Mâna Maicii Domnului, cred că am plâns cam o oră. Mireasma mă purta departe, acasă cu bunicii mei care m-au crescut și iubit. Azi, văzând pozele dumneavoastră, plâng din nou, de nostalgie, de dor. Să aveți sănătate și să va bucurați de fiecare colțișor!”

„De unde ați cumpărat răsadurile și în ce perioada a anului le-ați plantat?”

„Am avut în grădină o tufa mare ai cărei lăstari au făcut rădăcini când s-au târât pe pământ”, a răspuns autorul postării

„Eu am pus în apă lăstari nelemnificați pe care i-am curățat cât mai mult de frunze. În următoarele 2 săptămâni ar trebui să aibă mustăți a trecut până acum 1.”

„Superb, superb, superb. Mulți lucrează afară, puțini renunță la „mândria” de a-și face un gard de beton (sau varianta horror, tablă), materiale greu de integrat în natură, care se incind de la soare și contribuie la încălzirea suprafețelor învecinate. Gardul viu e ecologic, ieftin, și mai ales estetic. Fiecare dintre cei care refuză ideea de gard viu, când li se sugerează, găsește câte o explicație (animale, pericole etc).

Nu există argumente, gardul viu este singură soluție elegantă, accesibilă și de viitor. În plus, odată crescut, mai ales dacă e dublat de sârmă, oferă securitate maximă. Până atunci, mutilăm imaginea satului românesc cu betoane și tablă pentru încă o generație și apoi ne întrebăm de ce nu atragem turiști.”

„Am pus niște pământ mai bogat în zona în care am plantat. Anul trecut am stat cu foliarul pe el iar sub folie am avut furtun cu picurare”, a precizat autorul postării.

„Superb rezultatul dar nu înțeleg procedeul: „am plantat pe folie de mulcire”… Cum? Nu am idee cum se poate face asta, pozele fiind doar la fațada gardului. Poate sunt necunoscătoare de termeni și procedee. Mă puteți lămuri, vă rog?”

„A întins folia pe sol lângă bordura gardului, a plantat în găurele făcute special în folie fiecare fir de răsad (că să evite invadarea de buruieni în perioada când puietul plantat e mic). În plus, folia a menținut umiditatea la sol.”

„Arată excelent! Puteți să ne spuneți la ce distanță ați plantat răsadurile de caprifoi? Și cam cât de mari erau crescute (în cm)?”

„Aproximativ 40 cm. Chiar și mai mult pentru că nu s-au prins toate dar am direcționat lăstarii”, a răspuns bărbatul.

„A fost plantat în toamna 2021. Pământ bogat la rădăcină, furtun picurare, anul trecut am dat foliar de multe ori. Anul acesta a crescut foarte mult din primăvară până acum, chiar aveam două lipsuri care s-au acoperit din laterale (am dirijat lăstarii cu mâna). Creșterea a fost spectaculoasă în primăvara această, am avut lăstari de un metru la bază în aprilie. Recomand plantarea de toamnă. Odată cu acest gard am pus zmeură, vreo 4 soiuri. Maravilla anul trecut a avut 2 metri și a rodit din iulie până în noiembrie, fiind o toamnă lungă”, a mai adăugat acesta.